Contează câteva Comentarii despre importanţa independenţa instanţelor din punct de vedere al principiului liberei circulații a hotărârilor în civilă și comercială în Uniunea Europeană

Este surprinzător

Unul din obiectivele fundamentale ale Regulamentului Bruxelles I bis (regulament 1215/2012) și alte reglementări europene de procedură civilă internaţională este o dezvoltare a „zona de libertate, securitate și justiție” prin facilitarea recunoașterii și executării deciziilor între statele membre ale UE. Aceasta este o expresie stabilite de tratat, intens verticală în ultimele decenii de cooperare în civil şi comercial conteaza. Sistemului instituit de Regulamentul Uniunii Europene se bazează pe principiul mutuale încredere (încredere reciprocă) la dimensiunile de Justiţie din alte state ale Uniunii, care se exprimă în primul rând în ordine pentru mutuale recunoașterea hotărârilor de la alţii (recunoașterea reciprocă) statelor membre. Acesta este demn de remarcat faptul că în conformitate cu Tratatul de bază pentru libertăţi economice ale UE (libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, etc.) pe fundalul Bruxelles I Regulamentul este vorba despre „libera circulaţie a hotărârilor judecătoreşti” în materie civilă şi comercială.

Vorbind de încredere reciprocă au înţelegem în primul rând încredere, adică un imperativ juridice un credit specifice de încredere în ceea ce priveşte deciziile altor state membre.

Contează câteva Comentarii despreO chestiune diferită este societăţile reale încredere sau funcţii publice însărcinate cu punerea în aplicare de încredere normative în cadrul recunoaşterii reciproce a hotărârilor. Încredere reală este o stare determinată de psihicul uman şi nu poate fi un edict norma. Cu toate acestea, ea poate fi construit timp de ani de muncă grea de instanţele de judecată, sau poate mai mult – sistemul de Justiţie întreg, trebuie să satisfacă cerințele independenţei judiciare şi independenţa. Poţi să ai încredere, de asemenea, foarte uşor distruse – în special remarcabilă în independenţa instanţelor şi fotografii de autoritatea lor. Instanţele nu dau garantie, cu toate acestea depinde de pronunţare a unei hotărâri corecte. Este dificil, de aceea, la judecata din aceste terenuri au fost supuse încrederea reciprocă în cadrul Uniunii Europene.

Cu principiul încrederii reciproce şi ordine pentru recunoașterea hotărârilor din alte state membre este curge un fel de prezumția de conformitate deciziei străine din ordinea juridică a statului membru, de recunoaşterea/executare, inclusiv Convenţia Europeană a drepturilor omului și Carta drepturilor fundamentale.

Cu această politică, care a subliniat în mod repetat de către Curtea de Justiţie în jurisprudenţa sa – că condiţiile de refuz al recunoașterii/executarea unei hotărâri din alt stat membru prevăzute de legislaţia UE ar trebui să fie aliniat restrictiv. Oricine are experienta cu recunoașterea și executarea într-un alt stat membru, Uniunea Europeană cunoaşte cât de puternică este această politică. Recunoaşterea şi executarea unei hotărâri provenind din alt stat membru al UE are loc aproape automat. Contestarea deciziei la etapa sale recunoașterea sau executarea este aproape imposibil şi pot apărea numai în circumstanţele specifice. Curtea este gardian al definite astfel principiul recunoașterii reciproce a deciziilor.

Vorbind de încredere reciprocăCu toate acestea, în doctrina şi jurisprudenţa Europeană pentru ceva timp, este posibil să observaţi agravarea semnale punând sub întrebare automatismul şi cruzime a principiului încrederii reciproce. Apar voci spune Fortificarea controlului deciziile din alte state membre, inclusiv în baza clauzei de politici publice. Aceste semnale oferă o creştere în scepticism în ceea ce privește principiul încrederii reciproce, sau chiar despre criza de încredere între dimensiunile de Justiţie din ţările UE. Această direcţie este invocat este m.in. sistem şi probleme persistente în funcţionarea judiciare în unele state membre, în special lipsa de suficiente garanţii de independenţă a instanţelor şi de facto independenţa judecătorilor în îndeplinirea îndatoririlor lor putere de decizie, şi, uneori, prea grăbite de extindere a Uniunii Europene în noi ţări în 2004, aceste dificultăţi, ca m.in. analiza de Comisia Europeană se referă în special la unele dintre ţările din centrul şi estul Europei, dar nu numai.

Este surprinzător.

Vă puteţi cu toate acestea, aştepta că principiul încrederii reciproce şi recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti vor fi acoperite de downslide cu care se confruntă departe de dumneavoastră emise de atribut terenuri lipsit de independenţă. Imaginaţi-vă un exemplu simplu. O politică de partid conducere proeminent, compania va intra într-o dispută cu un antreprenor din Spania. Compania a adus o acţiune în ţara dumneavoastră şi câştiga – probabil datorită racjom pe fond, şi, probabil, prin conectarea cu executivul, care a fost o influenţă mai puternică asupra sistemului judiciar şi a avut să se concentreze pentru a câştiga de politica companiei. Este dificil in acest caz aştepta de la terenuri de spaniolă a darzyły decizia Curţii.

Curtea spaniolă pot utiliza numai autorizate pe fundalul din Regulamentul din motiv de refuz al recunoașterii/executare. Acest studiu este in concreto, în raport cu hotărârea dumneavoastră – pentru moment, nu este nici o condiţie generală a refuza recunoaşterea unei hotărâri pe seama „riscuri sistemice pentru independenţa instanţelor”, etc. În principiu, instanţa spaniolă s-ar putea face doar utilizarea clauzei de ordine publică (articolul 45 (1) litera (a). o) în scopul de a refuza recunoașterea sau executarea hotărârii. În acest caz, este vorba de aşa-numitele. procesul de politici publice. Pe baza clauzei poate şi ar trebui nu consideraţi că hotărârea, care erau in contradictie cu regulile de bază de conduită, inclusiv încălcarea principiului independenţei autorităţii orzeczniczego. Lipsa de independenţă a Curtii, de fapt, încalcă dreptul unei părţi (spaniolă) pentru a auzi caz de către un tribunal independent şi imparţial (dreptul la un tribunal). În teorie, în anumite circumstanţe, debitorul (spaniolă) ar trebui să fie într-o stare de recunoastere/executare pentru a demonstra că decizia a plecat în jos în ţara de origine în încălcarea de independenţă. Cu toate acestea, în cazul în care sistemul a independenţei judiciare vor fi compromise mod instanţelor în întreaga Uniune foarte curând ei va începe să se uite la decizie cu un grad mare de scepticism. Pierde încrederea şi va fi uitat cu atenţie la fiecare argument de lipsa de independenţă a podnoszonemu de către debitor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *